11 ian. 2010

Viitor rasist.



Viitorul fuge. Încearcă să mă depăşească, dar nu reuşeşte. Îmi e atât de frică să îl văd în faţa mea, încât alerg mai repede decât el. Tot ce fac e să trec mult prea devreme prin prezent, tulburând şi prezentul altora ( e ca atunci când treci în viteză pe lângă cineva cu un teanc de foi în mână - foile toate zboară, iar persoana respectivă adună foile de pe jos înjurând).Sunt laşă dacă nu vreau să mă gândesc la viitor?Sunt anormală dacă mă sperie cuvântul "mâine"?[Pai cum naiba frate daca am 2 teze ,la materii importante una dupa alta ?Cum sa nu te temi cand stii ca maine nu stii daca ai sa ii pui ceva pe masa de mancare lu` fratetu?Cum sa nu te sperie cuvantele ''a doua zi'' cand tu stii ca nici pe prima nu ai trecut-o cu bine ci doar cu rau .Ca un maine in tara asta nu se poate spune ca exista.]De la o vreme, alergând, destinul îmi pune piedică, îmi iese în cale, mă lovesc de el.Il înjur, îl bat şi merg mai departe. Apoi apare din nou, parcă mai maliţios şi-mi strică toate planurile. Dar eu pot să trec peste cuvântul boldat fără să îmi pese prea mult, să sfidez desfăşurarea normală a lucrurilor. În secunda următoare poate voi lua un taxi, apoi un tren, apoi voi sta pe un deal la Cuca Măcăii şi voi striga "They can't catch me!". Dar ar fi cam complicat.Singura plăcere care ar putea să mi-o facă destinul ar fi să mă tragă de mână spre o cameră numită "al doilea Hitler".Ura evreii si ii extermina .Eu urasc [mincinosii, lipitorile, viermii, cocalarii, prostii(prosti crescuti ),incultii,ingamfatii,avutii,egoistii si zgarcitii] deci mi-as dori sa ii extermin.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu