15 ian. 2010

Obositoare saptamana



Hiu ! .Si in sfarsit s-a dus si saptamana asta . Una plina de teste , certuri , decizii luate aiurea.[dar is ok ] .
Mirosul de stari mucegaite din incapere imi indica un sictir total si o neglijenta enorma in creatia incaperii. Pur si simplu n-am chef sa o fac placuta. Confortul ucide nevoia, automat starea de creatie.Cana de cafea si melodia J`ai pas vinght ans de la Alizee sunt stimuli care incearca sa ma calmeze . Desi ...acum cateva zeci de minute mi s-a intamplat ceva foarte ciudat.
Scartaitul pe care il facea Amax in timp ce mananca ma seca . Ma uit la el si imi zice:
"Ce te face sa crezi ca nu esti tu produsul imaginatiei mele, de indata ce esti la fel de constienta ca si mine?”[apoi il aud continuand sa manance]. Ma uit chioras la el si-mi zic ca-i culmea. E imposibil sa fiu capabila de asa ceva, in imaginatia mea sunt stapana. Sunt proprietara gandurilor mele.
Si inainte sa apuc sa mai balmajesc ceva, el se ridica si iese pe usa[dar cel care defapt deschisese usa era tata ...]. Ma gandeam ca am scapat de el, asa ca ma ridic, imi indrept tricoul si ma indrept spre pat, dar cand sa ma pun pe el, in locul patului apare scaunul de la calcularor… Si totul se cufunda in intuneric...
O iau pe alte carari ale Domnului.Nu mai zambesc la nimic ce candva ma gadila pe suflet, nu ma mai incrunt cand vad rautatea, nu ma mai stramb cand vad mizeria. Totul cade din aceeasi oala de rahat. Fiindca am invatat ca multi nu stiu sa-si construiasca fericirea decat pe baza nefericirii altora, si acel sentiment in timp putrezeste. Am invatat ca prea putini isi cunosc limitele, si de multe ori zboara peste parapet. Am invatat ca lucrurile evidente sunt cele mai inselatoare. Ca si acesta . Era prea frumos sa pot comunica cu Amax ... ! Macar poate cineva asculta si ce spun eu ...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu