Cuvinte tesute cu fire auri, brodate pe paginile de matase ale caietului invelit cu o coperta din piele imi umpla mintea si sufletul cu o bogatie mai mare decat oricare alta din lume. Sunt cea mai saraca, dar si cea mai bogata dintre toti. Cuvintele imi dau puterea asupra intregului meu univers, facandu’ma mai presus de oricine din el. Cu o singura miscare de penita pe matasea alba a paginilor si pot schimba soarta intregii lumi.
-L’as putea face pe cel ce a murit sa invie, intorcandu’se in bratele familiei.
-L’as putea face pe cel ce a trait sa moara, putrezind in iar pentru toata eternitatea ce va urma.
-L’as putea face pe lupul cel rau sa fie bun.
-I’as putea face pe cei doi dusmani de moarte sa se iubeasca asemeni unor frati.
-As putea face soarele sa explodeze si luna sa dispara.
-As putea transforma iarna in vara si primavara in toamna. As putea face ca verdele sa fie alb si negrul sa fie albastru.- As putea face orice.
Si totusi…nu pot face nimic. Pentru ca : Nu’l pot face pe el sa ma iubeasca. Nu’l pot face sa se tarasca la picioarele mele, implorandu’ma sa fiu a lui, promitandu’mi intreaga sa viata in schimbul unui sarut. Nu’l pot face sa’mi ofere inima pe un platou de aur cerand in schimb permisiunea sa’mi rapeasca un zambet de pe buze. Nu’l pot face sa ma iubeasca…Si cel mai important e ca nu il pot face pe tata sa deschida ochii si sa vada ca orice lacrima de a mea e varsata degeaba, ca sufletul mi'e bucati odata cu ce face.
Degeaba pot controla sute de vieti, daca asupra vietii mele nu am nici o putere. Degeaba toate personajele din universul meu sunt fericite si au tot ceea le trebuie, daca eu nu il am pe el.
Mi’as dori sa fiu si eu un personaj din universul cuiva, care sa capete sansa la o dragoste perfecta fara sa fiu nevoita sa caut in lung si’n lat pe acel cineva destinat mie.
Dar asa…il astept. Si il astept si il visez in fiecare seara, imaginandu’mi cum se urca la fereasta mea si’mi recita poeziile sale care contin esenta sufletului sau. Imi imaginez cum ma tine’n brate si’mi sopteste usor la ureche tot ceea ce mi’am dorit sa aud de la un barbat.
Si imi imaginez…Ca odata cu timpul totul va fi bine, desi timpul e dureros si neiertator, desi ca totul e din ce in mai ''bine'' .
O inima de gheata , o epava pe picioare, o minte fizica.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu