5 feb. 2010

Intinde mana si nu arata ca doare.!


Pierduta in nenumarate idei despre viata si conceptii despre soarta, ingropata in teorii si credinte stupide, ajungi sa le pui cap la cap si sa te intrebi unde duc toate, si daca are vreun rost sa te ghidezi dupa ceva in viata.[Dar chiar daca incerci nu ai dupa ce.Totul duce la saracie,impotenta,ipocrizie,avutie,zgarcenie,neomenie.] Ma simt precum crocodilul din banc, care inota spre gagiu dezbracat. Cum se apropia de el, cum i se scula si o lua curentul in alta directie. Si tot asa o zi intreaga, pana o intreaba un pestisor unde se duce. “Unde vrea pula mea”.
Sufocata in fiecare zi de numarul prea mare de oameni, unii de-a dreptul inutili, gen boschetarii care ii vezi zi de zi, an de an stand pe acelasi carton intr-un gang ferit de ploi. Si in fiecare zi fac acelasi lucru, innebunitor de repetitiv, te fac sa crezi ca timpul e o bucla continua. Noroc ca mai schimb tricoul, altfel trecand pe langa ei as continua sa cred ca in fiecare zi e Luni. Dar asta era doar latura mea insensibila.
Ma gandeam aseara la vorba aia “Toti ne nastem egali”. Sa moara ala care a zis-o daca n-o fi murit deja! Pai sa facem calculul, cati spermatozoizi sunt eliberati la o ejaculare? Variaza la un numar de ordinul milioanelor. In functie de alimentatie cica, ergo se schimba vorba “Esti ceea ce mananci”… pe dracu’, esti ceea ce a mancat tac-tu cu 9 luni inainte sa iei prima gura de aer. Si dintr-un milion de posibili viitori oameni, numai unul ajunge asa ceva, deci: “Cum cacat ne nastem egali, cand se naste doar cel mai rapid spermatozoid?”.-E clar ca fiecare e un fel de mobila noua sau invechita in viata altuia.Nu suntem nici pe departe egali. Si ca sa dau exemple[desi ar fi cu sutele,spun doar cateva]: diferenta care se face intre mine si fratemiu ala mai mic,diferenta care se face intre elevii de la Liceul National x si Colegiul Tehnic y, diferenta dintre un om de la tara si unul de la oras, mutrele pe care le fac unii ''intelectuali '' atunci cand vad un om ca zice in fata ceea ce crede, ifosele domnisoarelor care vor baietii care au BMW nu stiu de care , diferentele pe care le fac politicienii intre ei,dar si ei cu noi ...si altele !
Abea ajunsa din excursie/vacanta sau voiaj [ii spuneti cum vreti],incerc sa ma odihnesc desi totul incepe cam asa:
-Eu:Tata ,vezi ca nu vin acasa.! Ma duc la Andrei[...iar aici predici,nemultumiri si imbratisari ].
Odata ajunsa acasa incepe chinul.
-Mama: Ai ajuns?Da` nu te mai saturi?Are si fratetu` de facut teme.Pe el cine il ajuta?Mi-ai cumparat ce ti-am zis?
-Eu:Dar mama...Abea am ajuns. Nu am dormit 3 zile femeie !Si abea mi-au ajuns banii
-Mama:Da ce ai avut de facut ?Cine te-a pus?Dai banii numa pe prostii.Nu ma intereseaza ce ai facut,el e mai mic si il ajuti. Si asa nu i-ai adus nimic
Trantesc geamantanu pe hol, arunc paltonul intr-un colt,nemancata,insetata,moarta de somn ma apuc sa ii fac temele fratelui mai mic.Asteptam o vorba buna, ca le-a fost dor,sa vada cum o fost,daca am nevoie de un colt de paine. Dar nimic. Parca is niste oameni de piatra carora se inmoaie cimentul in ei doar cand il vad pe fratemiu.
Spre seara,tranteste tata o farfurie cu mancare si un colt de paine undeva pe mobila[sa nu mai zic ca in casa era dezastru.]Imi pierise si pofta de mancare... Nu mai tarziu de 11 , incerc sa adorm inecata in lacrimi,cu speranta ca maine va fi mai bine, ca poate se vor gandi la mine, si vor vedea ca is facuta din acelasi aluat ca fratemiu mai mic.!
E ca şi cum ţi-ai da ultima suflare cu ultima lacrimă. Dar nu există ultima lacrimă.E ca atunci când simţi că te doare tot corpul, te sfâşie, dar nu ştii de ce. Ca atunci când toată lumea e brusc împotriva ta fără motiv. Ca atunci când ploaia nu se mai opreşte.E dureros.E dureros să nu ştii ce simţi. Doare tare. Nu ştii cine eşti. Nu ştii ce scop ai. Fumezi o ţigară, încercând să te calmezi, dar nu poţi. Nicotina e inutilă. Apoi, când vezi că nu îţi foloseşte la nimic, dai cu pumnul în perete şi plângi iar. Şi îţi trec prin faţă fragmente din viaţă pe care te întrebi de ce nu le-ai uitat.E ca şi cum tot ar pleca de lângă tine. Totul vrea să plece- hainele, pielea de pe mine, carnea. E ca atunci când îţi dai seama că obrajii te ustură când plângi prea mult. Că lacrimile sunt sărate. Că mâinile îţi sunt reci şi neprimitoare - îţi e teamă să strângi pumnul. Îţi e teamă ca propriile palme să te alunge, să te lovească.

Nu exista alt mod de a trai simtirile?

4 comentarii:

  1. Capul sus! Eu si Andrei iti vom fi alaturi mereu. Stii asta!

    RăspundețiȘtergere
  2. http://www.youtube.com/watch?v=Cawkxh-wboQ&feature=related

    RăspundețiȘtergere
  3. eu ma consolam cu gandul.."mai e 1 an..o sa fiu majora si o sa plec"

    RăspundețiȘtergere
  4. si la mine mai putin de un an si o sa fiu majora .

    RăspundețiȘtergere