-Toamna-anotimpul meu preferat.Perioada in care tot ce vrei e mai aproape de tine datorita frigului(atingerea lui, prietenii langa tine, regasiri, seri infinite de pierzanie, suflete care innoata in noroi, bautura care te incalzeste, pasiunea de a lenevi si de a-ti gasi caldura prin cersaf sau persoana de langa)
-Sufletul e viu dar fara vlaga si trupul este putred de un an. Se invinuieste vorbind singur ca de ce nu a reusit sa fie cum vroia si de ce nu a rezistat mai mult? Nu mai are forta nici sa se priveasca . Traieste in intuneric cu sentimentele lui. Zace intins pe o imensa pata de sange formata din vinovatie, sperante spulberate, orgoliu ranit, rautate, ura , fericire pierduta, iubire anorexica. Cauta elixirul incercand sa ia viata si dorintele celorlalti .
-Visele nu mai devin realitate . Ochii nu se mai deschid spre infinit . Vad doar la 2 milimetri in fata . Exista o sansa sa poti sa vezi mai incolo de abis ?
-Timpul e ignorant si egoist . Trece rapid lasand urme. Si nu trece lent atunci cand ar trebui. De ce nu se opreste si el in fiecare vineri ? Sa avem timp sa ne facem plinul , sa ne iubim si sa fim fericiti cat vrem noi. Sa nu ne pese de nimic . Sa avem timp sa daruim timp celui care merita mai mult. Sa il intoarce cum vrem noi si sa ne reparam faptele .
-Aproape 18 ani... uhm : let's see? Jumatea sufletului meu, ''sora mea''care ar trebui sa fie cu mine in aceea seara pentru ca e nascuta in aceeasi zi cu mine nu poate , pentru ca soarta a fost prea curva cu ea si prea nenorocita. Va fi totul pe jumatate perfect , cel mult . Si nici atunci timpul nu se va opri . Carausii zilelor de pierzanie se fac aparuti. Urmeaza un haos organizat si plin de fericire.
-TU: nu ai putut ramane unde trebuia - Langa mine- Nenorocita soarta ! Si vieti diferite pe drumuri diferite. Dar multumesc TIE-alta persoana- ca esti in continuare aici indiferent de ocazie. [fuck friends right ?]
-Ce poate face viata pentru noi? Pai : ne poate pune piedica in fiecare zi cel mult,ne poate face fericiti in functie de cheful pe care il are. Ne duce pe cai necunoscute care odata cunoscute devin interesante si adorate . Ne face sa ne chinuim gandindu-ne ca de ce ne chinuie cand totul ar trebui sa fie perfect . Ne arunca de unde vrea ea vremuri de rahat sau zile de euforie . Ne face sa ne facem sperante si apoi ni le spulbera . Ne fute cat are chef apoi ne da la gunoi. Ne mistuie interiorul si ne roade exteriorul pe placul ei . Ne picura in cafeaua dulce a ratiunii rime amare de pierdere mentala si neintelegere. De ce daca ratiunea este cea mai mare capacitate epistemoligica care controleaza intelegerea si fixeaza aceste limite ? Si un semn imens de intrebare adus ''persoanei ei'': De ce cacat esti asa de idioata, nenorocita, plina de egoism si rautate incat ne futi vietile care fac parte din tine , ca o alta celula a ta ?. Faci ca foarte putine lucruri sa fie frumoase . Si asta ori prea tarziu ori prea pentru o perioada scurta de timp .
Dar imi vei raspunde prin fapte .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu